Planul strategic

Realitatea sistemului educaţional şi de formare profesională din România au determinat o nouă abordare a reformei învăţământului românesc concretizată într-o strategie de politică educaţională ce îşi propune:

  • Reforma sistemică – vizând toate componentele cu accent pe calitate, echitate, eficienţă;
  • Reforma continuă – cu valorificarea rezultatelor obţinute până în prezent şi asigurarea stabilităţii necesare atingerii obiectivelor educaţionale propuse până în 2018;
  • Reforma asumată – prin responsabilizarea partenerilor strategici şi prin asumarea programelor naţionale de dezvoltare a sistemului educaţional şi de formare profesională până în 2018.

În acest context, anul școlar 2014 – 2015 şi cu proiecţie către 2018, Colegiul Tehnic Gheorghe Balş” trebuie să-şi asume, atât la nivel intern, cât şi la nivelul tuturor partenerilor, calitate la nivel de proces şi la nivel instituţional, echitate prin creşterea şanselor de acces şi prin crearea mediului stimulativ pentru învăţare şi eficienţă cu accent deosebit pe utilizarea resurselor.

Aceste coordonate, caracteristici esențiale ale sistemului educațional, vor fi atent monitorizate în anul şcolar 2013 – 2014 şi pe viitor, întrucât de asigurarea lor într-un echilibru dinamic va depinde trendul organizaţiei noastre.

Pornind de la aceste repere generale am stabilit o strategie precisă care să ne poată conduce către atingerea scopului final: plasarea Colegiului Tehnic „Gheorghe Balş” din Adjud în galeria școlilor respectate din România.

Într-o prezentare general-sintetică, principalele repere ale strategiei noastre se prezintă astfel:

A. Proiectarea şi organizarea curriculară:

  • şcolarizarea în specialităţi/ meserii de cert interes local, naţional şi chiar internaţional;
  • dezvoltarea inteligentă şi eficace a segmentului de curriculum la decizia şcolii în aşa fel încât elevii să-şi poată construi rute individuale de studiu, conforme cu interesele şi aptitudinile personale;
  • consultarea permanentă a partenerilor sociali (elevi, părinţi, comunitate) pentru sincronizarea strategiei curriculare cu realitatea prezentă şi pentru anticiparea evoluţiilor predictibile;
  • evaluarea continuă şi secvenţială a rezultatelor, completată de colectarea permanentă a semnalelor reale din sistem cu scopul aplicării corecţiilor necesare progresului;

B. Managementul resurselor umane:

  • perfecţionarea continuă a tuturor categoriilor de personal în vederea atingerii şi menţinerii la cote superioare de performanţă;
  • fidelizarea întregului personal la obiectivele şi marca şcolii;
  • dezvoltarea unor motivaţii superioare către competenţă şi competiţie;
  • utilizarea echilibrată şi atent dirijată a sistemului de recompense şi sancţiuni în aşa fel încât acestea să devină o pârghie care să ajute atingerea obiectivelor propuse;
  • rezolvarea eficace, în interesul elevilor şi a şcolii, a crizelor şi conflictelor;

C. Managementul resurselor materiale şi financiare:

  • utilizarea eficientă a dotărilor materiale existente şi găsirea de soluţii pentru dezvoltarea continuă a bazei materiale;
  • creşterea gradului de autonomie financiară prin programe şi proiecte orientate către realizarea de venituri proprii;
  • dezvoltarea unei strategii specifice pentru atragerea de sponsori către şcoală;

D. Strategia de marketing:

  • plasarea tuturor activităţilor şcolii sub semnul necesităţii de a promova marca şcolii într-o poziţie cât mai bună pe piaţa educaţională;
  • dezvoltarea unor campanii continue de explicare a poziţiei, importanţei şi perspectivelor învăţământului tehnic din perspectiva aderării României la UE;
  • dezvoltarea de activităţi aplicativ-productive şi plasarea unor produse de calitate, realizate de elevi, pe piaţa reală ;
  • stabilirea de parteneriate interne şi internaţionale;

E. Managementul relațiilor comunitare și a parteneriatelor:

  • întărirea relațiilor școlii cu partenerii tradiționali din comunitate (Primărie, Consiliul Local, Poliție, organizații neguvernamentale si instituții ale statului);
  • consolidarea și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu agenții economici care asigură desfășurarea instruirii practice a elevilor;
  • detectarea și utilizarea celor mai eficace căi de colaborare cu instituțiile educaționale abilitate ale statului;
  • inițierea de relații parteneriale între școală și noi parteneri care să fie dispuși să sprijine activitatea școlii;